La reuniunea FMI de la Bangkok, Trezoreria SUA vrea explicit să fie promovate interesele americane, în timp ce 40 de ţări negociază ajutoare

Fondul Monetar Internaţional (FMI), instituţia de supraveghere macroeconomică globală, şi Grupul Băncii Mondiale (GBM), principalul creditor multilateral pentru dezvoltare, şi-au deschis luni, 12 octombrie, la Bangkok, reuniunile anuale. Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a numit, înaintea reuniunilor, trei ameninţări pentru economia mondială, potrivit Reuters, citat de BURSA. Prima este şocul negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu: preţurile ridicate ale petrolului pot persista chiar dacă războiul din Golf se încheie curând. A doua este şocul pozitiv al cererii, generat de investiţiile în inteligenţa artificială, care alimentează inflaţia şi se distribuie inegal între ţări; o dezamăgire a pieţelor privind rezultatele inteligenţei artificiale ar putea deveni un ”şoc major", a spus Georgieva. A treia este datoria publică, aflată la cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial.

Citeşte La ce nu răspunde FMI: dacă povara datoriei nu mai poate fi acoperită din creşterea economică, atunci cât mai poate funcţiona lumea în organizarea de acum?

Citeşte Datoriile marilor economii - noul risc pentru pieţele financiare; mai puţini bani pentru populaţie

• Datoria publică se apropie de 100% din PIB

Datoria publică mondială a urcat la puţin sub 94% din PIB în 2025 şi va ajunge la 100% din PIB în 2029, cu un an mai devreme decât estima FMI în aprilie 2025, arată Monitorul Fiscal al FMI din aprilie 2026. Creşterea datoriei vine în principal din cele mai mari economii ale lumii. Bugetele sunt solicitate de dobânzi tot mai mari, de cheltuielile sociale, de apărare şi de efectele conflictului din Orientul Mijlociu. FMI cere o ajustare fiscală credibilă, pe care o consideră urgentă în toate grupurile de ţări.

Guvernele ”nu se mai pot baza numai pe rate de creştere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale", a declarat Georgieva la Singapore, pe 7 octombrie, potrivit Euronews. Ea a adăugat că ”nu observăm acţiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari", unde planurile credibile de consolidare fiscală pe termen mediu sunt prioritatea momentului, potrivit BURSA.

Costul datoriei creşte. Georgieva a calificat drept ”extrem de adecvate" majorările recente de dobândă ale Rezervei Federale americane, Băncii Centrale Europene şi Băncii Japoniei, potrivit aceleiaşi relatări BURSA. Randamentele obligaţiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Germania şi Japonia au urcat la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 şi, respectiv, 1996, a arătat Georgieva, potrivit Euronews. Monitorul Fiscal din aprilie avertizează că rolul tot mai mare al intermediarilor nebancari care lucrează cu bani împrumutaţi şi scăderea primei de siguranţă de care beneficiau titlurile Trezoreriei americane cresc riscul unei reevaluări a preţurilor obligaţiunilor de stat.

• Banca Mondială negociază ajutoare de criză

Banca Mondială discută cu 30 până la 40 de ţări despre ajutoare de urgenţă pentru a face faţă scumpirii energiei şi celorlalte efecte ale războiului din Orientul Mijlociu, a declarat preşedintele instituţiei, Ajay Banga, într-un interviu acordat Reuters, relatat de BURSA. Puţine ţări au cerut până acum bani din fondul iniţial de 25 de miliarde de dolari, constituit la izbucnirea războiului, la sfârşitul lui februarie, dar Banga se aşteaptă ca cererile să crească, iar suma totală ar putea ajunge la 50-60 de miliarde de dolari, şi până la 100 de miliarde dacă situaţia se înrăutăţeşte. Ţările în curs de dezvoltare datorează creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026, iar o treime din această sumă reprezintă dobânzi. Banca Mondială pregăteşte 14-15 operaţiuni prin care datorii vechi şi scumpe sunt înlocuite cu finanţări mai ieftine.

În multe ţări cu venituri mici, plata dobânzilor consumă aproximativ 15% din veniturile bugetare, potrivit FMI. Dintre cele 119 ţări cu venituri mici şi medii care au evaluări de credit, 75 se aflau, în martie 2026, în dificultate de plată a datoriei sau prezentau un risc semnificativ în acest sens, arată Centrul pentru Cercetare Economică şi Politici (CEPR).

• Secretarul Trezoreriei SUA lipseşte de la Bangkok

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, nu participă la reuniunile de la Bangkok din cauza unor angajamente interne, iar delegaţia Trezoreriei este condusă de secretarul adjunct Francis Brooke şi de subsecretarul pentru Afaceri Internaţionale Erin Browne, potrivit Reuters, citat de BURSA. Preşedintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, participă la reuniuni şi are programat un eveniment public cu Georgieva pe 16 octombrie, potrivit Al Jazeera.

Statele Unite deţin în acest an preşedinţia G20, iar oficialii altor ţări folosesc de regulă aceste reuniuni pentru întâlniri bilaterale cu secretarul american al Trezoreriei. Trezoreria a anunţat cinci obiective pentru Bangkok, potrivit Reuters: ”mai multă transparenţă şi abordări mai eficiente privind datoria suverană"; standarde ”clare şi consecvente" pentru creditori şi pentru debitori; sprijin pentru ca ţările cu probleme de datorie să-şi recapete stabilitatea şi să revină la creştere; concentrarea FMI şi a Băncii Mondiale pe misiunile lor de bază şi pe o funcţionare eficientă. Al cincilea obiectiv ghidează întreaga participare americană: ca instituţiile financiare internaţionale şi sistemul economic internaţional în ansamblu să promoveze interesele economice şi de securitate naţională ale Statelor Unite.

• Programul reuniunilor

FMI prezintă marţi, 13 octombrie, la ora 9:00 a Bangkokului (ora 5:00 a României), noile Perspective ale Economiei Mondiale, iar în aceeaşi zi Raportul privind Stabilitatea Financiară Globală, potrivit programului reuniunilor. Georgieva a anunţat că cele mai mari revizuiri în jos ale prognozelor de creştere vor privi ţările afectate de război. Sesiunea plenară a reuniunilor anuale are loc vineri, 16 octombrie, iar Comitetul Monetar şi Financiar Internaţional îşi prezintă concluziile sâmbătă, 17 octombrie.

• Consecinţe pentru România

Datoria publică a României a urcat de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025, este estimată la 61,6% în 2026 şi la 63,4% în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergenţă 2026 al Comisiei Europene, relatat de BURSA. Raportul pune creşterea pe seama deficitului primar ridicat şi a plăţilor mai mari de dobânzi şi apreciază ca ridicate riscurile privind sustenabilitatea datoriei pe termen mediu.

Statul român trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice ajuns la scadenţă în 2027-2030, fără deficitele viitoare, fără dobânzi şi fără împrumuturile noi, arată o analiză a Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, relatată de BURSA. Suma înseamnă, în medie, peste 20 de miliarde de euro pe an. Ea nu reprezintă datorie nouă, ci datorie existentă care trebuie înlocuită cu împrumuturi noi.

Fiecare împrumut nou poartă dobânda din momentul în care este contractat. Refinanţarea poate majora costul datoriei, mai ales acolo unde împrumuturile ajunse la scadenţă au fost contractate la dobânzi mai mici decât cele actuale. România se împrumută pe pieţele externe, în euro şi în dolari, iar creşterea dobânzilor la nivel mondial se adaugă la prima de risc proprie a ţării. În unele pieţe emergente, creşterea dobânzilor mondiale ”anulează mai mult decât integral" reducerea primelor de risc obţinută cu greu, a spus Georgieva pe 2 septembrie, la reuniunea miniştrilor de finanţe din G20 de la Asheville, potrivit Ahram Online.

Împrejurarea în care are loc reuniunea de la Bangkok şi ceea ce poate face ea sunt analizate în articolul alăturat, ”La ce nu răspunde FMI: dacă povara datoriei nu mai poate fi acoperită din creşterea economică, atunci cât mai poate funcţiona lumea în organizarea de acum?".